xemacs-beta: etc/TUTORIAL.ro comparison

comparison etc/TUTORIAL.ro @ 298:70ad99077275 r21-0b47

Import from CVS: tag r21-0b47

author	cvs
date	Mon, 13 Aug 2007 10:39:40 +0200
parents
children

comparison

equal deleted inserted replaced

-:deca3c1083ac
+:70ad99077275
+Copyright (c) 1998 Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>
+Mulţumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi şi sugestii.
+A se citi sfârşitul pentru condiţii.
+Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba
+engleză, care este
+Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation, Inc.
+Citiţi acum versiunea românească a tutorialului de Emacs.
+Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită
+CTRL sau CTL) sau tasta META.  Pe unele tastaturi, tasta META este
+etichetată ALT, EDIT sau în alt fel (de exemplu, pe tastaturile Sun,
+tasta META este etichetată cu un diamant şi se găseşte la stânga
+tastei spaţiu).  Dacă nu aveţi o tastă META, puteţi folosi ESC în loc.
+În loc să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să
+prefixăm un caracter, vom folosi următoarele prescurtări:
+C-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaţi
+	 caracterul <chr>.  Astfel, C-f înseamnă: ţineţi apăsată tasta
+	 CONTROL şi tastaţi f.
+M-<chr> înseamnă că ţineţi apăsată tasta META în timp ce tastaţi
+	 <chr>.  Dacă nu există tasta META, tastaţi <ESC>, ridicaţi şi
+	 apoi tastaţi caracterul <chr>.
+Observaţie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaţi C-x
+C-c.  (Două caractere.)  Caracterele ">>" la marginea din stânga
+reprezintă instrucţiuni pentru a încerca o comandă.  De exemplu:
+<<Mijlocul paginii e gol din raţiuni didactice.  Textul continuă dedesubt.>>
+>> Acum tastaţi C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la
+următorul ecran.  (Executaţi această comandă acum, tinând apăsată
+tasta CONTROL în timp ce tastaţi v).  De acum înainte faceţi acest
+lucru din nou, de fiecare dată când terminaţi de citit ecranul.
+De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă
+mutaţi de la un ecran la altul; aveţi astfel o oarecare continuitate
+în citirea textului.
+Primul lucru pe care trebuie să-l stiţi este cum să vă deplasaţi din
+loc în loc în text.  Ştiţi deja cum să vă mutaţi la următorul ecran cu
+C-v.  Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaţi M-v (ţineţi apăsată
+tasta META şi tastaţi v, sau <ESC>v dacă nu aveţi o tastă META, EDIT,
+sau ALT).
+>> Încercaţi să tastaţi M-v şi apoi C-v de câteva ori.
+* SUMAR
+-------
+Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+	C-v	avansează un ecran
+	M-v	înapoi un ecran
+	C-l	şterge ecranul şi reafişează totul poziţionând textul
+		de lângă cursor în centrul ecranului.  (Este C-L, nu
+		C-1.)
+>> Găsiţi cursorul şi ţineţi minte ce text este în jurul lui.
+Apoi tastaţi C-l.  Găsiţi cursorul din nou şi observaţi că textul
+de lângă cursor este acelaşi.
+* COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+---------------------------------------------
+Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaţi la o anumită
+poziţie în textul de pe ecran?
+Sunt mai multe modalitaţi în care puteţi face acest lucru.  Cel mai
+simplu este să folosiţi comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n.  Fiecare din
+aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită
+direcţie pe ecran.  Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi
+şi arată direcţiile în care ele mută cursorul.
+			 Linia precedentă, C-p
+				  :
+				  :
+Înapoi, C-b .... Poziţia curentă a cursorului .... Înainte, C-f
+				  :
+				  :
+			 Linia următoare, C-n
+>> Mutaţi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+C-p.  Tastaţi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe
+ecran.
+Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiţi aceste comenzi
+gândindu-vă la semnificaţia lor în limba engleză: P pentru previous, N
+pentru next, B pentru backward şi F pentru forward.  Acestea sunt
+comenzile de bază pentru poziţionarea cursorului şi le veţi folosi tot
+timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaţi acum.
+>> Tastaţi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie.
+>> Mutaţi-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu
+C-p-uri.  Urmăriţi ce face C-p atunci când cursorul este în
+mijlocul liniei.
+Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia
+următoare.  Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă
+un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită).
+>> Încercaţi să tastaţi C-b la începutul unei linii.  Cursorul ar
+trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza
+trecerii peste caracterul NEWLINE.
+C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b.
+>> Tastaţi câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziţia
+cursorului.  Tastaţi apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la
+sfârşitul liniei.  Încă un C-f şi vă veţi muta la linia următoare.
+Când ajungeţi să treceţi peste începutul sau sfârşitul ecranului,
+textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i
+Emacs-ului să mute cursorul la poziţia specificată, fără a ieşi din
+zona vizibilă (ecran).  Această operaţiune se numeste în limba engleză
+"scrolling".
+>> Încercaţi să mutaţi cursorul în afara părţii de jos a ecranului cu
+C-n şi observaţi ce se întamplă.
+Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteţi muta cursorul
+cuvânt cu cuvânt.  M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar
+M-b mută cursorul un cuvânt înapoi.
+>> Tastaţi câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri.
+Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul
+cuvântului.  Când cursorul este în spaţiul dintre cuvinte, M-f îl mută
+la sfârşitul cuvântului următor.  M-b acţionează similar, dar în
+direcţia opusă.
+>> Tastaţi M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi
+C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse
+poziţii în interiorul cuvintelor şi între ele.
+Observaţi paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de
+cealaltă parte.  De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+operaţii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de
+bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+linii, etc).
+Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută
+cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce
+M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze.
+>> Încercaţi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
+Încercaţi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
+Remarcaţi cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce
+repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare.  Deşi
+aceste operaţii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală.
+Poziţia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în
+limba engleză).  Cursorul arată pe ecran poziţia punctului în text.
+Operaţiile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul
+cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul
+următor:
+	C-f	avansează un caracter
+	C-b	înapoi un caracter
+	M-f	avansează un cuvânt
+	M-b	înapoi un cuvânt
+	C-n	avansează o linie
+	C-p	înapoi o linie
+	C-a	înapoi la începutul liniei
+	C-e	avansează la sfârşitul liniei
+	M-a	înapoi la începutul frazei
+	M-e	avansează la sfârşitul frazei
+>> Exersaţi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+folosite.
+Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+(META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META
+Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului.
+Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este
+necesar să apăsaţi tasta SHIFT în acelaşi timp.  Pe aceste terminale
+este nevoie să apăsaţi SHIFT şi când tastaţi M-<; fără tasta SHIFT,
+aţi apăsa M-virgulă.
+>> Încercaţi M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului.
+Folosiţi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+>> Încercaţi M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului.
+Folosiţi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
+Puteţi de asemenea să mutaţi cursorul cu tastele săgeţi, dacă
+terminalul are asemenea taste.  Se recomandă însă acomodarea cu C-b,
+C-f, C-n şi C-p din trei motive.  În primul rând, aceste taste
+funcţionează pe toate tipurile de terminale.  În al doilea rând, odată
+ce vă obişnuiţi cu Emacs-ul, veţi remarca faptul că tastarea lor este
+mai rapidă decât cea a tastelor săgeţi (pentru că nu trebuie să vă
+schimbaţi poziţia mâinilor pe tastatură).  În al treilea rând, odată
+format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
+comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor.
+Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru
+majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de
+repetiţie.  Contorul de repetiţie se introduce tastând C-u, cifrele ce
+alcătuiesc contorul şi apoi comanda.  Dacă aveţi tasta META (EDIT sau
+ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument
+numeric: tastaţi cifrele în timp ce ţineţi tasta META apăsată.  Se
+recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcţionează pe
+orice terminal.
+De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere.
+>> Încercaţi să folosiţi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de
+aceasta.
+Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de
+repetitie.  Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
+C-v si M-v sunt printre aceste excepţii.  Când li se dă un argument
+numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+linii, nu de ecrane.  De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii.
+>> Încercaţi să tastaţi C-u 8 C-v acum.
+Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii.  Dacă
+doriti să îl mutaţi înapoi, puteţi să-i daţi lui M-v un argument
+numeric.
+Dacă folosiţi sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară
+numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului.  Puteţi deplasa
+textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+>> Încercaţi să apăsaţi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+butonului din scroll bar.  Aceasta ar trebui să mute textul la o
+poziţie determinată de cât de sus sau de jos aţi apăsat pe scroll
+bar.
+>> Mutaţi mouse-ul într-un punct în scroll bar la aproximativ trei
+linii de început şi apăsaţi butonul din stânga de câteva ori.
+* CONTROLUL CURSORULUI ÎNTR-UN TERMINAL X
+-----------------------------------------
+Dacă aveţi un terminal X, vi se va părea probabil mai uşor să folosiţi
+tastele de pe keypad pentru a controla cursorul.  Săgeţile stânga,
+dreapta, sus şi jos mută cursorul în direcţia specificată;
+funcţioneaza exact ca şi C-b, C-f, C-p şi C-n, dar sunt mai uşor de
+tastat şi reţinut.  Puteţi folosi de asemenea C-stânga şi C-dreapta
+pentru a vă deplasa cuvânt cu cuvânt, şi C-sus şi C-jos, pentru a vă
+deplasa bloc cu bloc (de ex. paragraf cu paragraf, dacă editaţi text).
+Dacă tastatura are taste etichetate HOME (sau BEGIN) şi END, acestea
+vă vor muta la începutul, respectiv sfârşitul liniei, iar C-home şi
+C-end vă vor muta la începutul, respectiv sfârşitul fişierului.  Dacă
+tastatura are taste etichetate PgUp şi PgDn, acestea vă vor muta ecran
+cu ecran, exact ca M-v şi C-v.
+Toate aceste comenzi acceptă argument numeric, aşa cum am explicat mai
+sus.  Puteţi folosi o modalitate mai simplă de a-l introduce: ţineţi
+apăsată tasta CONTROL sau tasta META şi tastaţi numărul.  De exemplu,
+pentru a vă muta 12 cuvinte la dreapta, tastaţi C-1 C-2 C-dreapta.  De
+remarcat faptul că este foarte uşor să tastaţi, pentru că nu trebuie
+să ridicaţi tasta CONTROL.
+* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+---------------------------
+Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteţi opri,
+fără să pierdeţi modificările făcute până atunci, tastând C-g.  Puteţi
+folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult.
+Puteţi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriţi să o continuaţi.
+>> Tastaţi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+tastaţi C-g.  Tastaţi apoi C-f.  Cursorul ar trebui să se mute un
+singur caracter, pentru că aţi oprit introducerea argumentului
+numeric cu C-g.
+Dacă aţi tastat un <ESC> din greşeală, puteţi să-l anulaţi cu un C-g.
+* COMENZI DEZAFECTATE
+---------------------
+Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât
+utilizatorii să nu le poată folosi din neatenţie.
+Dacă tastaţi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj
+spunând ce comandă aţi tastat şi întrebându-vă dacă doriţi să
+continuaţi.
+Dacă într-adevăr doriţi să încercaţi comanda respectivă, tastaţi
+SPAŢIU.  În mod normal, dacă nu doriţi să executaţi comanda
+dezafectată, răspundeţi cu "n".
+>> Tastaţi `C-x n p' (care este o comandă dezafectată), apoi tastaţi n
+ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs.
+* FERESTRE
+----------
+Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său
+text.  De remarcat că "fereastră" în sensul folosit de Emacs nu se
+referă la ferestrele ce se pot suprapune într-un sistem bazat pe
+ferestre (cum ar fi X Window System), ci la secţiuni separate într-o
+singură fereastră X.  (Emacs-ul poate avea multiple ferestre X -
+"frame"-uri în terminologia Emacs.  Acestea vor fi descrise mai
+târziu.)
+În acest moment este mai bine să nu detaliem tehnicile de folosire a
+ferestrelor multiple, dar trebuie să ştiţi cum să închideţi ferestrele
+care ar putea apare ca rezultat al afişării unor documentaţii sau
+rezultate specifice anumitor comenzi.  Este simplu:
+	C-x 1   o singură fereastră (adică închide toate celelalte
+		ferestre).
+Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1.  C-x 1 măreşte fereastra
+care conţine cursorul până când ocupă întregul ecran.  Toate celelalte
+ferestre sunt distruse.
+>> Mutaţi cursorul la această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
+(După cum vă amintiţi, C-l redesenează ecranul.  Un argument numeric
+înseamnă "redesenează ecranul şi pune linia curentă la o distanţă (în
+număr de linii) de partea de sus a ecranului egală cu argumentul
+numeric".  În concluzie, C-u 0 C-l înseamnă "redesenează ecranul,
+poziţionând linia curentă la început.")
+>> Tastaţi C-x 2.  Observaţi cum această fereastră se micşorează, în
+timp ce o nouă fereastră apare, afişând acelaşi text.
+>> Tastaţi C-x 1 şi observaţi cum noua fereastră dispare.
+* INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA
+---------------------------
+Dacă vreţi să introduceţi text, pur şi simplu tastaţi textul dorit.
+Caracterele pe care le puteţi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat.  Tastaţi <Return>
+(tasta mai este etichetată <Enter> uneori) pentru a introduce un
+caracter NEWLINE.
+Puteţi şterge ultimul caracter pe care l-aţi introdus tastând
+<Delete>.  <Delete> este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau
+"Delete".  În unele cazuri tasta "Backspace" poate acţiona ca
+<Delete>, dar nu întotdeauna!
+Mai general, <Delete> şterge caracterul dinaintea poziţiei curente a
+cursorului.
+>> Executaţi următoarele operaţii acum - tastaţi câteva caractere,
+apoi ştergeţi-le tastând <Delete> de câteva ori.  Nu vă temeţi că
+veţi schimba acest fişier; nu veţi altera versiunea principală a
+tutorialului.  Aceasta este copia dumneavoastră personală.
+Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată
+pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie
+de pe ecran.  Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
+indică o linie care a fost continuată.
+>> Introduceţi text până când depăşiţi cu câteva caractere marginea
+din dreapta a ecranului.  Veţi observa apariţia liniei de
+continuare.
+>> Folosiţi <Delete>-uri pentru a şterge textul până când linia încape
+din nou pe o linie de ecran.  Linia de continuare va dispărea.
+Puteţi şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter.  Ştergerea
+unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii.  Dacă
+linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi
+afişată cu o linie de continuare.
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii şi tastaţi <Delete>.
+Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă.
+>> Tastaţi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters.
+Aşa cum vă reamintiţi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+argument numeric ce acţionează ca un contor de repetiţie; introducerea
+caracterelor ascultă aceleaşi reguli.  Un argument numeric dat unui
+caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul
+specificat de ori.
+>>  Încercaţi asta acum - tastaţi C-u 8 * pentru a introduce ********.
+Aţi învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în
+Emacs.  Puteţi de asemenea şterge cuvinte sau linii.  Acesta este un
+sumar al operaţiilor de ştergere.
+	<Delete>     şterge caracterul de dinaintea cursorului
+	C-d   	     şterge caracterul de după cursor
+	M-<Delete>   şterge cuvântul de dinaintea cursorului
+	M-d	     şterge cuvântul de după cursor
+	C-k	     şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
+		     liniei
+	M-k	     şterge de la poziţia curentă până la sfârşitul
+		     frazei
+De remarcat că <Delete> şi C-d versus M-<Delete> şi M-d extind
+paralela începută de C-f şi M-f (<Delete> nu este cu adevărat un
+caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum).  C-k
+şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între
+linii şi fraze.
+Când ştergeţi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteţi restaura.
+Termenul folosit de Emacs pentru operaţiunea de restaurare a textului
+distrus este "yanking".  Puteţi restaura textul distrus fie în acelaşi
+loc, fie în alt loc în fişier.  Puteţi de asemenea restaura textul de
+mai multe ori pentru a face mai multe copii.  Comanda de restaurare
+este C-y.
+Diferenţa dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porţiuni din text
+este aceea ca porţiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
+ce porţiunile de text "şterse", nu.  În general, comenzile care
+distrug porţiuni semnificative din text, păstrează intern textul
+respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii
+goale sau spaţii, nu fac acest lucru.
+>> Mutaţi cursorul la începutul unei linii care nu este goală.
+Tastaţi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă.
+>> Tastaţi C-k o a doua oară.  Veţi observa distrugerea caracterului
+NEWLINE de la sfârşitul liniei.
+După cum vedeţi, un singur C-k distruge conţinutul liniei, iar un al
+doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se
+mute în sus.  C-k tratează un argument numeric în mod special:
+distruge numărul specificat de linii şi conţinutul lor.  Această
+comportare nu este doar o simplă repetiţie.  C-u 2 C-k distruge două
+linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu
+obţineţi acelaşi rezultat.
+Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziţia curentă
+a cursorului, tastaţi C-y.
+>> Tastaţi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+Gânditi-vă la C-y ca şi cum aţi recupera ceva ce v-a fost luat.
+Observaţi că dacă executaţi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
+distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur
+C-y va restaura toate liniile.
+>> Tastaţi acum C-k de câteva ori.
+Acum încercaţi să restauraţi textul distrus:
+>> Tastaţi C-y.  Mutaţi apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaţi
+C-y din nou.  Veţi vedea cum se copiază porţiuni de text.
+Ce faceţi dacă aveţi porţiuni de text pe care vreţi să le restauraţi,
+dar între timp distrugeţi o altă porţiune de text?  C-y va restaura
+porţiunea de text care a fost distrusă cel mai recent.  Cu toate
+acestea, textul distrus anterior nu este pierdut.  Puteţi să-l
+restauraţi folosind comanda M-y.  După ce aţi executat C-y pentru a
+obţine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veţi înlocui textul
+ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui.  Tastând
+M-y de mai multe ori puteţi obţine porţiuni de text distrus din ce în
+ce mai vechi.  Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteţi să
+continuaţi editarea fără să mai faceţi nimic special, lasând textul
+restaurat în poziţia în care se găseşte.
+Dacă tastaţi M-y de suficient de multe ori, veţi ajunge în cele din
+urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
+>> Distrugeţi o linie, mutaţi-vă puţin în jurul ei, distrugeţi o altă
+linie.  Executaţi apoi C-y pentru a obţine înapoi cea de-a doua
+linie distrusă.  Executaţi apoi M-y şi veţi constata că este
+înlocuită de prima linie distrusă.  Executaţi mai multe M-y-uri şi
+observaţi ce obţineţi.  Continuaţi să le executaţi până când a doua
+linie apare din nou, etc.  Dacă doriţi, puteţi încerca să-i daţi
+comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative.
+* ANULARE
+---------
+Dacă faceţi o schimbare în text, şi apoi constataţi că aţi greşit,
+puteţi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă
+repetaţi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiţie anulează
+încă o comandă.
+Există însă două excepţii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt
+luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi
+cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
+tratate în grupuri de maxim 20.  (Motivaţia din spatele acestei
+abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie
+să le tastaţi pentru anularea inserărilor de text).
+>> Distrugeţi linia aceasta cu C-k, apoi tastaţi C-x u; linia ar
+trebui să reapară.
+C-_ este o altă comandă de anulare; funcţionează exact ca şi C-x u,
+dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând.  Dezavantajul
+lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+Din acest motiv există C-x u.  Pe unele terminale se poate să tastaţi
+C-_ tastând "/" în timp ce ţineţi apăsată tasta CONTROL.
+Un argument numeric la C-_ sau C-x u acţionează ca un contor de
+repetiţie.
+* FIŞIERE
+---------
+Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaţi,
+trebuie să-l stocaţi (salvaţi) într-un fişier.  Altminteri,
+modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului.  Puneţi
+textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul.
+Deschiderea unui fişier înseamnă că puteţi vedea conţinutul fişierului
+în Emacs.  Este ca şi cum aţi edita chiar fişierul, singura diferenţă
+fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl
+"salvaţi" ("save" în limba engleză).  Se evită astfel existenţa în
+sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriţi acest
+lucru.  Chiar şi când salvaţi fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul
+iniţial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteţi recupera în
+cazul în care decideţi că modificările efectuate au fost greşite.
+Aproape de marginea de jos a ecranului veţi observa o linie care
+începe şi se termină cu minusuri, şi conţine şirul "Emacs:
+TUTORIAL.ro".  Această parte a ecranului arată întotdeauna numele
+fişierului pe care îl vizitaţi.  Acum vizitaţi fişierul "TUTORIAL.ro"
+care este copia dumneavoastră de încercări a tutorialului în limba
+română.  Orice fişier aţi edita, numele acelui fişier va apărea în
+poziţia respectivă.
+Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de
+celelalte comenzi pe care le-aţi învăţat, în sensul că sunt compuse
+din două caractere.  Amândouă încep cu caracterul C-x.  Există o
+întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
+legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite.  Aceste comenzi
+sunt compuse din două, trei sau patru caractere.
+Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneţi numele
+fişierului dorit.  Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la
+terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului).  După ce
+tastaţi comanda
+	C-x C-f (deschide un fişier)
+Emacs-ul vă va cere să introduceţi numele fişierului.  Numele pe care
+îl tastaţi apare pe ultima linie a ecranului.  Această linie se
+numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de
+introducere.  Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi
+pentru editarea numelui fişierului.
+În timp ce introduceţi numele fişierului (sau orice alt tip de
+introducere de date în minibuffer), puteţi anula comanda cu C-g.
+>> Tastaţi C-x C-f, apoi tastaţi C-g.  Aceasta anulează minibuffer-ul,
+şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea.  În
+concluzie, nu veţi mai deschide nici un fişier.
+Când aţi terminat de introdus numele fişierului, tastaţi <Return>
+pentru a-l încheia.  După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze
+şi deschide fişierul pe care l-aţi ales.  Minibuffer-ul dispare când
+comanda C-x C-f se termină.
+După câteva momente, conţinutul fişierului apare pe ecran şi îl puteţi
+edita.  Când doriti să faceţi schimbările permanente, tastaţi comanda
+	C-x C-s	(salvează fişierul)
+Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier.  Prima oară când
+faceţi acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniţial în aşa fel
+încât să nu se piardă.  Noul nume este creat prin adăugarea
+caracterului "~" la numele iniţial.
+Când operaţiunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele
+fişierului salvat.  Se recomandă salvarea la intervale relativ mici,
+pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a
+sistemului.
+>> Tastaţi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+jos a ecranului.
+OBSERVAŢIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
+ecranul şi nu veţi mai primi nici un de răspuns din partea Emacs-ului.
+Aceasta indică faptul că o facilitate a sistemului de operare numită
+"controlul fluxului" ("flow control" în limba engleză) interceptează
+C-s, nelasându-l să ajungă la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului,
+tastaţi C-q.  Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
+"facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+din manualul Emacs-ului.
+Puteţi deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+Puteţi de asemenea deschide un fişier care nu există.  Aceasta este
+modalitatea în care creaţi noi fişiere cu Emacs-ul: deschideţi
+fişierul (care va fi gol iniţial), apoi începeţi să introduceţi text
+în el.  Când îi veţi cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea
+fişierul cu textul pe care l-aţi introdus.  De acum înainte puteţi
+considera că editaţi un fişier existent.
+* BUFFERE
+---------
+Dacă deschideţi un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să
+existe în Emacs.  Puteţi să vă mutaţi înapoi la el deschizându-l din
+nou cu C-x C-f.  În acest fel puteţi avea un număr destul de mare de
+fişiere deschise în Emacs.
+>> Creaţi un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
+Introduceţi un text oarecare, editaţi-l, apoi salvaţi "foo" tastând
+C-x C-s.  În cele din urmă, tastaţi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+pentru a vă întoarce la tutorial.
+Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit
+"buffer".  Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs.
+Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaţi
+	C-x C-b	  (lista de buffere)
+>> Încercaţi C-x C-b acum.
+Observaţi cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier
+corespunzător fişierului al cărui conţinut este menţinut în buffer-ul
+respectiv.  Unele buffere nu corespund nici unui fişier.  De exemplu,
+buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat.  Este
+buffer-ul care conţine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x
+C-b.  Orice text pe care îl vedeţi într-o fereastră a Emacs-ului este
+întotdeauna parte dintr-un buffer.
+>> Tastaţi C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere.
+Dacă faceţi schimbări în textul unui fişier, apoi deschideţi un alt
+fişier, primul fişier nu este salvat.  Schimbările efectuate rămân în
+Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier.  Crearea sau editarea
+buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra
+buffer-ului primului fişier.  Acest lucru este foarte util, dar
+înseamnă că aveţi nevoie de o modalitate convenabilă de a salva
+buffer-ul primului fişier.  Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaţi
+înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s.  Din acest
+motiv există comanda:
+	C-x s	salvează nişte buffere
+C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conţine modificări (şi
+care nu a fost salvat) dacă doriţi să-l salvaţi.
+>> Introduceţi o linie de text, apoi tastaţi C-x s.
+Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+Raspundeţi "da" la întrebare tastând "y".
+* FOLOSIREA MENIULUI
+--------------------
+Dacă sunteţi la consola unui terminal X, veţi observa o bară de
+meniuri ("menubar" în limba engleză) la marginea de sus a ferestrei
+Emacs-ului.  Puteţi folosi acest menubar pentru a accesa toate
+comenzile uzuale ale Emacs-ului, cum ar fi "deschide fişier".
+Probabil că vi se va părea mai uşor la început, pentru că nu este
+nevoie să vă amintiţi tastele necesare accesării comenzilor.  Odată
+acomodaţi cu Emacs-ul, va fi uşor să începeţi să folosiţi tastatura,
+deoarece fiecare element din meniu, care are o comandă asociată,
+afişează şi tastele cu care acea comandă poate fi accesată.
+Există multe elemente în meniu care nu au nici un echivalent într-o
+secvenţă de taste.  De exemplu, meniul Buffers listează toate
+buffer-ele existente în ordinea celei mai recente folosiri.  Puteţi să
+vă mutaţi la orice buffer găsindu-i şi selectându-i numele în meniul
+Buffers.
+* FOLOSIREA MOUSE-ului
+----------------------
+Când rulează sub X, Emacs-ul oferă suport integrat pentru mouse.
+Puteţi poziţiona cursorul în text apăsând butonul stâng deasupra
+poziţiei dorite; puteţi selecta text trăgând mouse-ul peste porţiunea
+dorită, în timp ce butonul stâng este apăsat.  O metodă alternativă
+este să apăsaţi butonul stâng al mouse-ului deasupra uneia dintre
+extremităţile porţiunii de text dorite, apoi să vă mutaţi la cealaltă
+extremitate şi să apăsaţi butonul stâng, ţinând tasta SHIFT apăsată
+pentru a selecta textul.
+Ca să distrugeţi textul selectat, puteţi folosi C-w sau "Cut" în meniu
+de editare ("Edit").  Există însă o diferenţă între cele două
+modalităţi.  C-w nu face decât să distrugă textul (păstrând o copie
+internă), în timp ce "Cut" face acelaşi lucru, dar pune textul şi în
+clipboard-ul X-ului, de unde poate fi accesat de către alte aplicaţii.
+Dacă vreţi să extrageţi textul din clipboard-ul X-ului, folosiţi
+"Paste" in meniul "Edit".
+Butonul din mijloc al mouse-ului este folosit pentru a alege elemente
+care sunt vizibile pe ecran.  De exemplu, dacă intraţi în Info
+(documentaţia Emacs-ului) folosind C-h i sau meniul "Help", puteţi
+selecta o legatură pusă în evidenţă apăsând butonul din mijloc al
+mouse-ului deasupra ei.  În mod analog, dacă introduceţi un nume de
+fişier (de exemplu când deschideţi un fişier cu "Find File") şi
+tastaţi TAB pentru a obţine completările posibile, puteţi apăsa
+butonul din mijloc al mouse-ului pe una din completări, pentru a o
+selecta.
+Butonul din dreapta al mouse-ului invocă un meniu popup.  Conţinutul
+acestui meniu variază în funcţie de modul de editare curent şi, în mod
+normal, conţine câteva comenzi uzuale, pentru a le face mai uşor
+accesibile.
+>> Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului acum.
+Va trebui să ţineţi butonul apăsat pentru a menţine meniul vizibil.
+* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
+-------------------------------
+Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaţii de taste bazate
+pe CONTROL şi META.  Soluţia în Emacs este folosirea comenzilor
+eXtinse.  Acestea sunt de două feluri:
+	C-x	eXtinde un caracter; urmată de un caracter
+	M-x	eXtinde un nume; urmată de un nume lung
+Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
+decât comenzile despre care aţi învăţat până acum.  Aţi văzut deja
+două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de
+salvat fişiere (C-x C-s).  Un alt exemplu este comanda de părăsit
+Emacs-ul: C-x C-c.  (Nu vă temeţi că veţi pierde schimbări făcute în
+fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va
+întreba dacă doriţi să salvaţi fişierele modificate.)
+C-z este comanda cu care puteţi ieşi din Emacs *temporar* - astfel
+încât să puteţi să vă întoarceţi la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu.
+Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă
+că, deşi vă veţi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+distrus.  În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+uzuale puteţi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
+Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z
+creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi
+posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai
+târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda
+`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă
+întoarce în Emacs.
+În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului.
+Puteţi folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanţe de Emacs
+lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
+s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaţile de suspendare
+ale Emacs-ului.  În mod normal însă, dacă nu sunteţi pe cale să
+părăsiţi sistemul, este mai bine să suspendaţi Emacs-ul cu C-z decât
+să ieşiţi complet cu C-x C-c.
+Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x.  Aceasta este lista celor
+pe care le-aţi învăţat până acum:
+	C-x C-f		deschide un fişier
+	C-x C-s		salvează fişierul
+	C-x C-b		listează bufferele
+	C-x C-c		părăseşte Emacs-ul
+	C-x u		anulează
+Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar
+sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri.  Un exemplu
+este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global
+toate apariţiile unui şir de caractere cu alt şir de caractere.  Când
+tastaţi M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi
+puteţi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
+Puteţi să tastaţi doar "repl s<TAB>" şi Emacs-ul va completa numele.
+Terminaţi comanda cu <Return>.
+Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi
+înlocuit şi şirul înlocuitor.  La sfârşitul introducerii fiecărui
+argument trebuie să tastaţi <Return>.
+>> Mutaţi cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos.
+Tastaţi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+Observaţi modul în care această linie s-a modificat: aţi înlocuit
+toate apariţiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după
+poziţia iniţială a cursorului.
+* SALVARE AUTOMATĂ
+------------------
+Dacă aţi facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aţi salvat, aceste
+schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează.
+Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de
+"autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaţi.  Acest fişier
+are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul
+dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare
+corespunzător se va numi "#hello.c#".  Când salvaţi fişierul în mod
+normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare.
+În cazul unei căderi a sistemului, puteţi să vă recuperaţi fişierul de
+autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl
+editaţi, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover
+file<Return>.  Când vi se cere confirmarea, tastaţi yes<Return> pentru
+a continua şi a recupera fişierul.
+* ZONA DE ECOU
+--------------
+Dacă Emacs-ul observă că tastaţi comenzile încet, vi le va arăta la
+marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou".  Zona
+de ecou conţine cea mai de jos linie a ecranului.
+* LINIA DE MOD
+--------------
+Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("modeline"
+în limba engleză).  Linia de mod conţine ceva de genul:
+--**-XEmacs: TUTORIAL          (Fundamental)--L670--58%----------------
+Această linie prezintă informaţii utile despre starea Emacs-ului şi
+despre textul pe care îl editaţi.
+Stiţi deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aţi
+deschis.  -NN%-- indică poziţia curentă a cursorului în text - NN la
+sută din text este deasupra primei linii de pe ecran.  Dacă începutul
+fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea --Top-- în loc de
+--00%--.  Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veţi vedea
+--Bot-- (de la "bottom" în limba engleză).  Dacă fişierul este atât de
+mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veţi vedea
+--All--.
+Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenţa unor
+modificări nesalvate în text.  Imediat după deschiderea fişierului,
+porţiunea respectivă din linia de mod nu conţine nici o stea, doar
+minusuri.
+Porţiunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent.
+Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiţi chiar
+acum.  Este un exemplu de "mod major".
+Emacs-ul are multe moduri majore.  Unele dintre ele sunt destinate
+editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+Lisp, modul Text, etc.  Numai un mod major poate fi activ la un moment
+dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+acum.
+Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi.  De exemplu
+există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
+fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar
+trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le
+introducă într-un alt fel.  Există câte o comandă asociată fiecărui
+mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major.  De
+exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
+"Fundamental".
+Dacă editaţi text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier,
+ar trebui probabil să folosiţi modul Text.
+>> Tastaţi M-x text-mode<Return>.
+Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aţi învăţat până acum
+nu schimbă Emacs-ul prea mult.  Puteţi observa acum că M-f şi M-b
+tratează apostrofurile ca parte din cuvinte.  Înainte, în modul
+Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+cuvinte.
+Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus.
+Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaţie în fiecare mod major,
+dar funcţionează puţin diferit.
+Pentru a vedea documentaţia referitoare la modul major curent, tastaţi
+C-h m.
+>> Folosiţi C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această
+linie aproape de începutul ecranului.  Tastaţi C-h m ca să aflaţi
+diferenţele dintre modul Text şi modul Fundamental.  Tastaţi q
+pentru a şterge documentaţia de pe ecran.
+Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore.
+Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore.  Fiecare
+mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
+celelalte moduri minore şi independent de modul major curent.  Puteţi
+să nu folosiţi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaţie de
+moduri minore.
+Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaţi text,
+este modul "Auto Fill".  Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+automat liniile la spaţiul dintre cuvinte de fiecare dată când
+introducând text creaţi o linie care este prea lungă.
+Puteţi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
+Când acest mod este activat, îl puteţi dezactiva executând aceeaşi
+comandă.  Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează,
+când este activat, comanda îl dezactivează.  Se spune că această
+comandă inversează modul.
+>> Tastaţi M-x auto-fill-mode<Return> acum.  Introduceţi apoi o linie
+conţinând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în
+două.  Trebuie să puneţi spaţii între cuvinte pentru că Auto Fill
+sparge linia numai la spaţii.
+Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteţi
+schimba această valoare cu comanda C-x f.  Introduceţi valoarea dorită
+ca argument numeric pentru C-x f.
+>> Tastaţi C-x f cu 20 ca argument numeric.  (C-u 2 0 C-x f).
+Introduceţi apoi un text oarecare şi observaţi cum Emacs-ul umple
+linii de maximum 20 de caractere.  Restauraţi marginea la 70 de
+caractere folosind din nou C-x f.
+Dacă faceţi schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+rearanjează paragraful.  Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaţi
+M-q (META-q) cu cursorul poziţionat înăuntrul paragrafului.
+>> Mutaţi cursorul în paragraful precedent şi tastaţi M-q.
+* CĂUTARE
+---------
+Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau
+cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziţia curentă a cursorului
+în text).  Căutarea unui şir este o operaţie ce mută cursorul;
+cursorul este mutat în poziţia corespunzătoare următoarei apariţii a
+şirului în text.
+Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor,
+deoarece este "incrementală".  Asta înseamnă că execuţia operaţiunii
+de căutare se face în timp ce tastaţi şirul de căutat.
+Comanda ce iniţiază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r
+pentru căutare înapoi.  AŞTEPTAŢI!  Nu le încercaţi acum.
+Când tastaţi C-s veţi remarca faptul că şirul "I-search" apare ca
+prompt în zona de ecou.  Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de
+căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceţi şirul
+pe care doriţi să-l căutaţi.  Căutarea poate fi terminată cu <Return>.
+>> Tastaţi acum C-s pentru a porni o căutare.  ÎNCET, câte o singură
+literă la un moment dat, tastaţi cuvântul "cursor", făcând o pauză
+după fiecare caracter tastat ca să observaţi ce se întamplă cu
+cursorul.  Acum aţi terminat de căutat prima apariţie a cuvântului
+"cursor".
+>> Tastaţi C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariţie a
+cuvântului "cursor".
+>> Tastaţi acum <Delete> de patru ori şi observaţi mişcarea
+cursorului.
+>> Tastaţi <Return> pentru a termina căutarea.
+Aţi observat ce s-a întamplat?  În timpul unei căutări incrementale
+Emacs-ul încearcă să se poziţioneze pe prima apariţie a şirului pe
+care l-aţi introdus până în momentul respectiv, punându-o în evidenţă
+pentru ca să o puteţi identifica mai uşor.  Dacă vreţi să vă
+poziţionaţi pe următoarea apariţie a cuvântului "cursor", nu trebuie
+decât să tastaţi C-s încă o dată.  Dacă nu mai există o altă apariţie,
+Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunţa că operaţiunea de căutare a
+eşuat ("failing" în limba engleză).  C-g este o altă metodă de a
+termina căutarea.
+OBSERVAŢIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veţi mai
+primi nici un răspuns de la Emacs.  Aceasta indică faptul că o
+"facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului"
+("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi
+acesta nu mai ajunge la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului, apăsaţi
+C-q.  Puteţi găsi detalii referitoare la această aşa-numită
+"facilitate" în secţiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+din manualul Emacs-ului.
+Dacă sunteţi în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaţi
+<Delete>, veţi observa că ultimul caracter în căutarea incrementală
+este şters şi căutarea se întoarce la poziţia anterioară.  De exemplu,
+să presupunem că aţi tastat "c", pentru a căuta prima apariţie a lui
+"c".  Dacă tastaţi "u", cursorul se va muta la prima apariţie a lui
+"cu".  Tastaţi acum <Delete>.  Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de
+căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariţie a lui "c".
+Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter
+bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepţii - caracterele care sunt
+specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r).
+C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziţia curentă a
+cursorului.  Dacă doriţi să căutaţi în textul dinaintea poziţiei
+curente a cursorului, folosiţi C-r.  Toată discuţia referitoare la C-s
+se aplică şi comenzii C-r, cu menţiunea că direcţia de căutare este
+inversă.
+* FERESTRE MULTIPLE
+-------------------
+Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+afişa pe ecran mai multe ferestre simultan.
+>> Mutaţi cursorul pe această linie şi tastaţi C-u 0 C-l.
+>> Tastaţi acum C-x 2 pentru a împărţi ecranul în două ferestre.
+Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial.  Cursorul va rămane
+în fereastra din partea de sus a ecranului.
+>> Tastaţi C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos.
+(Dacă nu aveţi o tastă META, tastaţi ESC C-v.)
+>> Tastaţi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba
+engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
+>> Tastaţi C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
+Continuaţi să citiţi aceste instrucţiuni în fereastra de sus.
+>> Tastaţi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
+sus.  Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
+Puteţi continua să folosiţi C-x o pentru a vă muta între ferestre.
+Fiecare fereastră are propria ei poziţie a cursorului, dar numai o
+fereastră arată cursorul la un moment dat.  Toate operaţiile normale
+de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul -
+fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată".
+Comanda C-M-v este foarte utilă când editaţi text într-o fereastră şi
+folosiţi cealaltă fereastră pentru a citi documentaţii.  Puteţi ţine
+întotdeauna cursorul în fereastra în care editaţi, în timp ce avansaţi
+textul din cealaltă fereastră cu C-M-v.
+C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META.  Dacă aveţi o tastă
+META, puteţi tasta C-M-v ţinând apăsate şi CONTROL şi META când
+tastaţi v.  Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai
+întâi, pentru că amândouă acţionează prin modificarea caracterului pe
+care îl tastaţi.
+Dacă nu aveţi o tastă META şi folosiţi ESC în loc, ordinea este
+importantă: trebuie să tastaţi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+nu va funcţiona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine
+stătător, nu un modificator.
+>> Tastaţi C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunţaţi la fereastra
+de jos.
+(Dacă aţi tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide
+fereastra de sus.  Gândiţi-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră -
+cea în care sunt acum.")
+Nu este nevoie să afisaţi acelaşi buffer în ambele ferestre.  Dacă
+folosiţi C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră,
+cealaltă fereastră nu se schimbă.  Puteţi deschide un fişier diferit
+în fiecare fereastră.
+O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaţi lucruri
+diferite:
+>> Tastaţi C-x 4 C-f apoi numele unui fişier.  Terminaţi comanda
+cu <Return>  Observaţi că fişierul specificat apare în fereastra de
+jos.  Cursorul la fel.
+>> Tastaţi C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaţi
+C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos.
+* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ
+-------------------------------
+Uneori veţi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
+recursivă".  Acesta este indicat de prezenţa unor paranteze drepte în
+linia de mod în jurul numelui modului major.  De exemplu, s-ar putea
+să vedeţi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
+Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaţi ESC ESC ESC.
+Aceasta este o comandă de ieşire de uz general.  O puteţi folosi şi ca
+să ieşiţi din minibuffer sau ca să eliminaţi ferestrele în plus.
+>> Tastaţi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaţi apoi ESC ESC ESC
+ca să ieşiţi.
+Nu puteţi folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă
+deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente
+înăuntrul unui nivel de editare recursivă.
+* CUM PUTEŢI OBŢINE MAI MULTE INFORMAŢII
+----------------------------------------
+În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaţii pentru
+a face primii paşi în Emacs.  Există atât de multe comenzi în Emacs
+încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici.  S-ar putea însă
+să doriţi să învaţaţi mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte
+multe facilitaţi interesante.  Există comenzi pentru a citi
+documentaţia despre comenzile Emacs-ului.  Aceste comenzi ajutătoare
+sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor".
+Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaţi caracterul C-h,
+apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveţi nevoie.
+În cazul în care sunteţi nelămurit, tastaţi C-h ? şi Emacs-ul vă va
+spune ce fel de ajutor vă poate oferi.  Dacă aţi tastat C-h şi vă
+răzgândiţi (nu mai doriţi ajutor) puteţi tasta C-g pentru a anula
+comanda.
+(Anumite site-uri remapează caracterul C-h.  Nu ar trebui să facă asta
+orbeşte pentru toţi utilizatorii - aveţi motiv să vă plângeţi
+administratorului de sistem.  Între timp, dacă C-h nu afişează un
+mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaţi M-x
+help<Return> în loc.)
+Comanda elementară de ajutor este C-h c.  Tastaţi C-h, apoi caracterul
+c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere
+şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii.
+>> Tastaţi C-h c C-p.
+Mesajul ar trebui să fie ceva de genul
+	C-p runs the command previous-line
+Aceasta vă spune "numele funcţiei".  Numele de funcţii sunt folosite
+în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+funcţiilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii
+respective, ele pot servi ca o documentaţie foarte scurtă, suficientă
+ca să vă amintească de comenzi pe care le-aţi învăţat deja.
+Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă
+nu aveţi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+după C-h c.
+Pentru a obţine mai multe informaţii despre o comandă, folosiţi C-h k
+în loc de C-h c.
+>> Tastaţi C-h k C-p.
+Această comandă afişează documentaţia şi numele funcţiei într-o
+fereastră separată.  Când terminaţi de citit, tastaţi q pentru a
+o elimina.
+Câteva comenzi C-h utile:
+C-h f	descrie o funcţie al cărei nume trebuie să-l
+		introduceţi
+>> Încercaţi să tastaţi C-h f previous-line<Return>.
+Aceasta afişează toată informaţia pe care o are Emacs-ul despre
+funcţia ce implementează comanda C-p.
+C-h a 	Hyper Apropos.  Tastaţi un cuvânt cheie şi Emacs-ul va
+		lista toate funcţiile şi variabilele ale căror nume
+		conţin acel cuvânt cheie.  La stânga comenzilor care
+		pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă.
+>> Tastaţi C-h a newline<Return>.
+Aceasta afişează lista tuturor funcţiilor şi variabilelor al căror
+nume conţine "newline".  Tastaţi <Return> sau apăsaţi butonul din
+mijloc al mouse-ului, pentru a afla mai multe despre o funcţie sau
+variabilă.  Tastaţi q ca să ieşiţi din hyper-apropos.
+* CONCLUZII
+-----------
+Ţineţi minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiţi C-x C-c.
+Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteţi
+întoarce la Emacs mai târziu) folosiţi C-z.  (sub X, această comandă
+minimizeaza frame-ul curent al Emacs-ului.)
+Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înţelesul
+noilor utilizatori - nu vă sfiiţi să vă plângeţi autorilor dacă gasiţi
+ceva neclar!
+COPIERE
+-------
+Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de
+tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
+pentru versiunea iniţială de Emacs.  Ben Wing a adaptat tutorialul
+pentru X Windows.  Martin Buchholz şi Hrvoje Niksic au adăugat
+corecţii pentru XEmacs.
+Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în
+continuare noţita de copyright originală în limba engleză.
+This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
+comes with permission to distribute copies on certain conditions:
+Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
+Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
+of this document as received, in any medium, provided that the
+copyright notice and permission notice are preserved,
+and that the distributor grants the recipient permission
+for further redistribution as permitted by this notice.
+Permission is granted to distribute modified versions
+of this document, or of portions of it,
+under the above conditions, provided also that they
+carry prominent notices stating who last altered them.
+Condiţiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi
+spirit.  Citiţi fişierul COPYING şi apoi distribuiţi prietenilor copii
+ale Emacs-ului.  Contribuiţi la eliminarea obstrucţionismului software
+folosind, scriind şi distribuind free software!

Mercurial > hg > xemacs-beta

comparison etc/TUTORIAL.ro @ 298:70ad99077275 r21-0b47