298
+ − 1 Copyright (c) 1998 Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>
+ − 2 Mul�umiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi �i sugestii.
+ − 3
+ − 4 A se citi sf�r�itul pentru condi�ii.
+ − 5
+ − 6 Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba
+ − 7 englez�, care este
+ − 8 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation, Inc.
+ − 9
+ − 10 Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs.
+ − 11
+ − 12 Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit�
+ − 13 CTRL sau CTL) sau tasta META. Pe unele tastaturi, tasta META este
+ − 14 etichetat� ALT, EDIT sau �n alt fel (de exemplu, pe tastaturile Sun,
+ − 15 tasta META este etichetat� cu un diamant �i se g�se�te la st�nga
+ − 16 tastei spa�iu). Dac� nu ave�i o tast� META, pute�i folosi ESC �n loc.
+ − 17 �n loc s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s�
+ − 18 prefix�m un caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri:
+ − 19
+ − 20 C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i
+ − 21 caracterul <chr>. Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta
+ − 22 CONTROL �i tasta�i f.
+ − 23
+ − 24 M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META �n timp ce tasta�i
+ − 25 <chr>. Dac� nu exist� tasta META, tasta�i <ESC>, ridica�i �i
+ − 26 apoi tasta�i caracterul <chr>.
+ − 27
+ − 28 Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x
+ − 29 C-c. (Dou� caractere.) Caracterele ">>" la marginea din st�nga
+ − 30 reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�. De exemplu:
+ − 31 <<Mijlocul paginii e gol din ra�iuni didactice. Textul continu� dedesubt.>>
+ − 32 >> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la
+ − 33 urm�torul ecran. (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat�
+ − 34 tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v). De acum �nainte face�i acest
+ − 35 lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul.
+ − 36
+ − 37 De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v�
+ − 38 muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate
+ − 39 �n citirea textului.
+ − 40
+ − 41 Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din
+ − 42 loc �n loc �n text. �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu
+ − 43 C-v. Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat�
+ − 44 tasta META �i tasta�i v, sau <ESC>v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT,
+ − 45 sau ALT).
+ − 46
+ − 47 >> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori.
+ − 48
+ − 49
+ − 50 * SUMAR
+ − 51 -------
+ − 52
+ − 53 Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
+ − 54
+ − 55 C-v avanseaz� un ecran
+ − 56 M-v �napoi un ecran
+ − 57 C-l �terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul
+ − 58 de l�ng� cursor �n centrul ecranului. (Este C-L, nu
+ − 59 C-1.)
+ − 60
+ − 61 >> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui.
+ − 62 Apoi tasta�i C-l. G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul
+ − 63 de l�ng� cursor este acela�i.
+ − 64
+ − 65
+ − 66 * COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
+ − 67 ---------------------------------------------
+ − 68
+ − 69 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit�
+ − 70 pozi�ie �n textul de pe ecran?
+ − 71
+ − 72 Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru. Cel mai
+ − 73 simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n. Fiecare din
+ − 74 aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit�
+ − 75 direc�ie pe ecran. Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi
+ − 76 �i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul.
+ − 77
+ − 78 Linia precedent�, C-p
+ − 79 :
+ − 80 :
+ − 81 �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f
+ − 82 :
+ − 83 :
+ − 84 Linia urm�toare, C-n
+ − 85
+ − 86 >> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
+ − 87 C-p. Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe
+ − 88 ecran.
+ − 89
+ − 90 Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi
+ − 91 g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N
+ − 92 pentru next, B pentru backward �i F pentru forward. Acestea sunt
+ − 93 comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot
+ − 94 timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv��a�i acum.
+ − 95
+ − 96 >> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie.
+ − 97
+ − 98 >> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu
+ − 99 C-p-uri. Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n
+ − 100 mijlocul liniei.
+ − 101
+ − 102 Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia
+ − 103 urm�toare. Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib�
+ − 104 un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�).
+ − 105
+ − 106 >> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii. Cursorul ar
+ − 107 trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza
+ − 108 trecerii peste caracterul NEWLINE.
+ − 109
+ − 110 C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b.
+ − 111
+ − 112 >> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia
+ − 113 cursorului. Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la
+ − 114 sf�r�itul liniei. �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare.
+ − 115
+ − 116 C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului,
+ − 117 textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi��ndu-i
+ − 118 Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din
+ − 119 zona vizibil� (ecran). Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez�
+ − 120 "scrolling".
+ − 121
+ − 122 >> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu
+ − 123 C-n �i observa�i ce se �ntampl�.
+ − 124
+ − 125 Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul
+ − 126 cuv�nt cu cuv�nt. M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar
+ − 127 M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi.
+ − 128
+ − 129 >> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri.
+ − 130
+ − 131 C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul
+ − 132 cuv�ntului. C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut�
+ − 133 la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor. M-b ac�ioneaz� similar, dar �n
+ − 134 direc�ia opus�.
+ − 135
+ − 136 >> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i
+ − 137 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse
+ − 138 pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele.
+ − 139
+ − 140 Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de
+ − 141 cealalt� parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
+ − 142 opera�ii referitoare la unit��ile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
+ − 143 paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit��i de
+ − 144 baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
+ − 145 linii, etc).
+ − 146
+ − 147 Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut�
+ − 148 cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce
+ − 149 M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze.
+ − 150
+ − 151 >> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri.
+ − 152 �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri.
+ − 153
+ − 154 Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce
+ − 155 repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare. De�i
+ − 156 aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�.
+ − 157
+ − 158 Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n
+ − 159 limba englez�). Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text.
+ − 160
+ − 161 Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul
+ − 162 cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul
+ − 163 urm�tor:
+ − 164
+ − 165 C-f avanseaz� un caracter
+ − 166 C-b �napoi un caracter
+ − 167
+ − 168 M-f avanseaz� un cuv�nt
+ − 169 M-b �napoi un cuv�nt
+ − 170
+ − 171 C-n avanseaz� o linie
+ − 172 C-p �napoi o linie
+ − 173
+ − 174 C-a �napoi la �nceputul liniei
+ − 175 C-e avanseaz� la sf�r�itul liniei
+ − 176
+ − 177 M-a �napoi la �nceputul frazei
+ − 178 M-e avanseaz� la sf�r�itul frazei
+ − 179
+ − 180 >> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
+ − 181 folosite.
+ − 182
+ − 183 Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
+ − 184 (META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META
+ − 185 Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului.
+ − 186
+ − 187 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este
+ − 188 necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp. Pe aceste terminale
+ − 189 este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT,
+ − 190 a�i ap�sa M-virgul�.
+ − 191
+ − 192 >> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului.
+ − 193 Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici.
+ − 194
+ − 195 >> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului.
+ − 196 Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici.
+ − 197
+ − 198 Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac�
+ − 199 terminalul are asemenea taste. Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b,
+ − 200 C-f, C-n �i C-p din trei motive. �n primul r�nd, aceste taste
+ − 201 func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale. �n al doilea r�nd, odat�
+ − 202 ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este
+ − 203 mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v�
+ − 204 schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�). �n al treilea r�nd, odat�
+ − 205 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
+ − 206 comenzile avansate de mutat cursorul se �nva�� foarte u�or.
+ − 207
+ − 208 Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru
+ − 209 majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de
+ − 210 repeti�ie. Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce
+ − 211 alc�tuiesc contorul �i apoi comanda. Dac� ave�i tasta META (EDIT sau
+ − 212 ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument
+ − 213 numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�. Se
+ − 214 recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe
+ − 215 orice terminal.
+ − 216
+ − 217 De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere.
+ − 218
+ − 219 >> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
+ − 220 muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de
+ − 221 aceasta.
+ − 222
+ − 223 Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de
+ − 224 repetitie. Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit.
+ − 225 C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii. C�nd li se d� un argument
+ − 226 numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
+ − 227 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii.
+ − 228
+ − 229 >> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum.
+ − 230
+ − 231 Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii. Dac�
+ − 232 doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument
+ − 233 numeric.
+ − 234
+ − 235 Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular�
+ − 236 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Pute�i deplasa
+ − 237 textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
+ − 238
+ − 239 >> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
+ − 240 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui s� mute textul la o
+ − 241 pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll
+ − 242 bar.
+ − 243
+ − 244 >> Muta�i mouse-ul �ntr-un punct �n scroll bar la aproximativ trei
+ − 245 linii de �nceput �i ap�sa�i butonul din st�nga de c�teva ori.
+ − 246
+ − 247
+ − 248 * CONTROLUL CURSORULUI �NTR-UN TERMINAL X
+ − 249 -----------------------------------------
+ − 250
+ − 251 Dac� ave�i un terminal X, vi se va p�rea probabil mai u�or s� folosi�i
+ − 252 tastele de pe keypad pentru a controla cursorul. S�ge�ile st�nga,
+ − 253 dreapta, sus �i jos mut� cursorul �n direc�ia specificat�;
+ − 254 func�ioneaza exact ca �i C-b, C-f, C-p �i C-n, dar sunt mai u�or de
+ − 255 tastat �i re�inut. Pute�i folosi de asemenea C-st�nga �i C-dreapta
+ − 256 pentru a v� deplasa cuv�nt cu cuv�nt, �i C-sus �i C-jos, pentru a v�
+ − 257 deplasa bloc cu bloc (de ex. paragraf cu paragraf, dac� edita�i text).
+ − 258 Dac� tastatura are taste etichetate HOME (sau BEGIN) �i END, acestea
+ − 259 v� vor muta la �nceputul, respectiv sf�r�itul liniei, iar C-home �i
+ − 260 C-end v� vor muta la �nceputul, respectiv sf�r�itul fi�ierului. Dac�
+ − 261 tastatura are taste etichetate PgUp �i PgDn, acestea v� vor muta ecran
+ − 262 cu ecran, exact ca M-v �i C-v.
+ − 263
+ − 264 Toate aceste comenzi accept� argument numeric, a�a cum am explicat mai
+ − 265 sus. Pute�i folosi o modalitate mai simpl� de a-l introduce: �ine�i
+ − 266 ap�sat� tasta CONTROL sau tasta META �i tasta�i num�rul. De exemplu,
+ − 267 pentru a v� muta 12 cuvinte la dreapta, tasta�i C-1 C-2 C-dreapta. De
+ − 268 remarcat faptul c� este foarte u�or s� tasta�i, pentru c� nu trebuie
+ − 269 s� ridica�i tasta CONTROL.
+ − 270
+ − 271
+ − 272 * C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT
+ − 273 ---------------------------
+ − 274
+ − 275 Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri,
+ − 276 f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� atunci, tast�nd C-g. Pute�i
+ − 277 folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult.
+ − 278
+ − 279 Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
+ − 280 numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i.
+ − 281
+ − 282 >> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
+ − 283 tasta�i C-g. Tasta�i apoi C-f. Cursorul ar trebui s� se mute un
+ − 284 singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului
+ − 285 numeric cu C-g.
+ − 286
+ − 287 Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g.
+ − 288
+ − 289
+ − 290 * COMENZI DEZAFECTATE
+ − 291 ---------------------
+ − 292
+ − 293 Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t
+ − 294 utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie.
+ − 295
+ − 296 Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj
+ − 297 spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s�
+ − 298 continua�i.
+ − 299
+ − 300 Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i
+ − 301 SPA�IU. �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda
+ − 302 dezafectat�, r�spunde�i cu "n".
+ − 303
+ − 304 >> Tasta�i `C-x n p' (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n
+ − 305 ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs.
+ − 306
+ − 307
+ − 308 * FERESTRE
+ − 309 ----------
+ − 310
+ − 311 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi��nd propriul s�u
+ − 312 text. De remarcat c� "fereastr�" �n sensul folosit de Emacs nu se
+ − 313 refer� la ferestrele ce se pot suprapune �ntr-un sistem bazat pe
+ − 314 ferestre (cum ar fi X Window System), ci la sec�iuni separate �ntr-o
+ − 315 singur� fereastr� X. (Emacs-ul poate avea multiple ferestre X -
+ − 316 "frame"-uri �n terminologia Emacs. Acestea vor fi descrise mai
+ − 317 t�rziu.)
+ − 318
+ − 319 �n acest moment este mai bine s� nu detaliem tehnicile de folosire a
+ − 320 ferestrelor multiple, dar trebuie s� �ti�i cum s� �nchide�i ferestrele
+ − 321 care ar putea apare ca rezultat al afi��rii unor documenta�ii sau
+ − 322 rezultate specifice anumitor comenzi. Este simplu:
+ − 323
+ − 324 C-x 1 o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte
+ − 325 ferestre).
+ − 326
+ − 327 Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 m�re�te fereastra
+ − 328 care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran. Toate celelalte
+ − 329 ferestre sunt distruse.
+ − 330
+ − 331 >> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
+ − 332
+ − 333 (Dup� cum v� aminti�i, C-l redeseneaz� ecranul. Un argument numeric
+ − 334 �nseamn� "redeseneaz� ecranul �i pune linia curent� la o distan�� (�n
+ − 335 num�r de linii) de partea de sus a ecranului egal� cu argumentul
+ − 336 numeric". �n concluzie, C-u 0 C-l �nseamn� "redeseneaz� ecranul,
+ − 337 pozi�ion�nd linia curent� la �nceput.")
+ − 338
+ − 339 >> Tasta�i C-x 2. Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�, �n
+ − 340 timp ce o nou� fereastr� apare, afi��nd acela�i text.
+ − 341
+ − 342 >> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare.
+ − 343
+ − 344
+ − 345 * INTRODUCEREA �I �TERGEREA
+ − 346 ---------------------------
+ − 347
+ − 348 Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit.
+ − 349 Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
+ − 350 interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat. Tasta�i <Return>
+ − 351 (tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un
+ − 352 caracter NEWLINE.
+ − 353
+ − 354 Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd
+ − 355 <Delete>. <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau
+ − 356 "Delete". �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca
+ − 357 <Delete>, dar nu �ntotdeauna!
+ − 358
+ − 359 Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a
+ − 360 cursorului.
+ − 361
+ − 362 >> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere,
+ − 363 apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori. Nu v� teme�i c�
+ − 364 ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a
+ − 365 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastr� personal�.
+ − 366
+ − 367 C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat�
+ − 368 pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie
+ − 369 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
+ − 370 indic� o linie care a fost continuat�.
+ − 371
+ − 372 >> Introduce�i text p�n� c�nd dep�i�i cu c�teva caractere marginea
+ − 373 din dreapta a ecranului. Ve�i observa apari�ia liniei de
+ − 374 continuare.
+ − 375
+ − 376 >> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape
+ − 377 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va disp�rea.
+ − 378
+ − 379 Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. �tergerea
+ − 380 unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii. Dac�
+ − 381 linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi
+ − 382 afi�at� cu o linie de continuare.
+ − 383
+ − 384 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>.
+ − 385 Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�.
+ − 386
+ − 387 >> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters.
+ − 388
+ − 389 A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
+ − 390 argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea
+ − 391 caracterelor ascult� acelea�i reguli. Un argument numeric dat unui
+ − 392 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul
+ − 393 specificat de ori.
+ − 394
+ − 395 >> �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********.
+ − 396
+ − 397 A�i �nv��at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n
+ − 398 Emacs. Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii. Acesta este un
+ − 399 sumar al opera�iilor de �tergere.
+ − 400
+ − 401 <Delete> �terge caracterul de dinaintea cursorului
+ − 402 C-d �terge caracterul de dup� cursor
+ − 403
+ − 404 M-<Delete> �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului
+ − 405 M-d �terge cuv�ntul de dup� cursor
+ − 406
+ − 407 C-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
+ − 408 liniei
+ − 409 M-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul
+ − 410 frazei
+ − 411
+ − 412 De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind
+ − 413 paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un
+ − 414 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum). C-k
+ − 415 �i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre
+ − 416 linii �i fraze.
+ − 417
+ − 418 C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
+ − 419 p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura.
+ − 420 Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului
+ − 421 distrus este "yanking". Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i
+ − 422 loc, fie �n alt loc �n fi�ier. Pute�i de asemenea restaura textul de
+ − 423 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
+ − 424 este C-y.
+ − 425
+ − 426 Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text
+ − 427 este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp
+ − 428 ce por�iunile de text "�terse", nu. �n general, comenzile care
+ − 429 distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul
+ − 430 respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii
+ − 431 goale sau spa�ii, nu fac acest lucru.
+ − 432
+ − 433 >> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�.
+ − 434 Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�.
+ − 435 >> Tasta�i C-k o a doua oar�. Ve�i observa distrugerea caracterului
+ − 436 NEWLINE de la sf�r�itul liniei.
+ − 437
+ − 438 Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al
+ − 439 doilea C-k distruge linia �ns�i, fac�nd toate celelalte linii s� se
+ − 440 mute �n sus. C-k trateaz� un argument numeric �n mod special:
+ − 441 distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor. Aceast�
+ − 442 comportare nu este doar o simpl� repeti�ie. C-u 2 C-k distruge dou�
+ − 443 linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu
+ − 444 ob�ine�i acela�i rezultat.
+ − 445
+ − 446 Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent�
+ − 447 a cursorului, tasta�i C-y.
+ − 448
+ − 449 >> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
+ − 450
+ − 451 G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat.
+ − 452 Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul
+ − 453 distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur
+ − 454 C-y va restaura toate liniile.
+ − 455
+ − 456 >> Tasta�i acum C-k de c�teva ori.
+ − 457
+ − 458 Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus:
+ − 459
+ − 460 >> Tasta�i C-y. Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i
+ − 461 C-y din nou. Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text.
+ − 462
+ − 463 Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i,
+ − 464 dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text? C-y va restaura
+ − 465 por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent. Cu toate
+ − 466 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Pute�i s�-l
+ − 467 restaura�i folosind comanda M-y. Dup� ce a�i executat C-y pentru a
+ − 468 ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul
+ − 469 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui. Tast�nd
+ − 470 M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n
+ − 471 ce mai vechi. Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s�
+ − 472 continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul
+ − 473 restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te.
+ − 474
+ − 475 Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din
+ − 476 urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd).
+ − 477
+ − 478 >> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt�
+ − 479 linie. Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua
+ − 480 linie distrus�. Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este
+ − 481 �nlocuit� de prima linie distrus�. Executa�i mai multe M-y-uri �i
+ − 482 observa�i ce ob�ine�i. Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua
+ − 483 linie apare din nou, etc. Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i
+ − 484 comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative.
+ − 485
+ − 486
+ − 487 * ANULARE
+ − 488 ---------
+ − 489
+ − 490 Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it,
+ − 491 pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
+ − 492
+ − 493 �n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac�
+ − 494 repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz�
+ − 495 �nc� o comand�.
+ − 496
+ − 497 Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt
+ − 498 luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i
+ − 499 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
+ − 500 tratate �n grupuri de maxim 20. (Motiva�ia din spatele acestei
+ − 501 abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie
+ − 502 s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text).
+ − 503
+ − 504 >> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar
+ − 505 trebui s� reapar�.
+ − 506
+ − 507 C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u,
+ − 508 dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd. Dezavantajul
+ − 509 lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
+ − 510 Din acest motiv exist� C-x u. Pe unele terminale se poate s� tasta�i
+ − 511 C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL.
+ − 512
+ − 513 Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de
+ − 514 repeti�ie.
+ − 515
+ − 516
+ − 517 * FI�IERE
+ − 518 ---------
+ − 519
+ − 520 Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i,
+ − 521 trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier. Altminteri,
+ − 522 modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului. Pune�i
+ − 523 textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul.
+ − 524
+ − 525 Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului
+ − 526 �n Emacs. Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen��
+ − 527 fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l
+ − 528 "salva�i" ("save" �n limba englez�). Se evit� astfel existen�a �n
+ − 529 sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest
+ − 530 lucru. Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul
+ − 531 ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n
+ − 532 cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite.
+ − 533
+ − 534 Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care
+ − 535 �ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "Emacs:
+ − 536 TUTORIAL.ro". Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna numele
+ − 537 fi�ierului pe care �l vizita�i. Acum vizita�i fi�ierul "TUTORIAL.ro"
+ − 538 care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a tutorialului �n limba
+ − 539 rom�n�. Orice fi�ier a�i edita, numele acelui fi�ier va ap�rea �n
+ − 540 pozi�ia respectiv�.
+ − 541
+ − 542 Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de
+ − 543 celelalte comenzi pe care le-a�i �nv��at, �n sensul c� sunt compuse
+ − 544 din dou� caractere. Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x. Exist� o
+ − 545 �ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt
+ − 546 legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite. Aceste comenzi
+ − 547 sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere.
+ − 548
+ − 549 Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele
+ − 550 fi�ierului dorit. Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la
+ − 551 terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului). Dup� ce
+ − 552 tasta�i comanda
+ − 553
+ − 554 C-x C-f (deschide un fi�ier)
+ − 555
+ − 556 Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului. Numele pe care
+ − 557 �l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului. Aceast� linie se
+ − 558 numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de
+ − 559 introducere. Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i
+ − 560 pentru editarea numelui fi�ierului.
+ − 561
+ − 562 �n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de
+ − 563 introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g.
+ − 564
+ − 565 >> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g. Aceasta anuleaz� minibuffer-ul,
+ − 566 �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea. �n
+ − 567 concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier.
+ − 568
+ − 569 C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return>
+ − 570 pentru a-l �ncheia. Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze
+ − 571 �i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales. Minibuffer-ul dispare c�nd
+ − 572 comanda C-x C-f se termin�.
+ − 573
+ − 574 Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i
+ − 575 edita. C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda
+ − 576
+ − 577 C-x C-s (salveaz� fi�ierul)
+ − 578
+ − 579 Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier. Prima oar� c�nd
+ − 580 face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel
+ − 581 �nc�t s� nu se piard�. Noul nume este creat prin ad�ugarea
+ − 582 caracterului "~" la numele ini�ial.
+ − 583
+ − 584 C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele
+ − 585 fi�ierului salvat. Se recomand� salvarea la intervale relativ mici,
+ − 586 pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a
+ − 587 sistemului.
+ − 588
+ − 589 >> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
+ − 590 Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
+ − 591 jos a ecranului.
+ − 592
+ − 593 OBSERVA�IE: �n unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
+ − 594 ecranul �i nu ve�i mai primi nici un de r�spuns din partea Emacs-ului.
+ − 595 Aceasta indic� faptul c� o facilitate a sistemului de operare numit�
+ − 596 "controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz�
+ − 597 C-s, nelas�ndu-l s� ajung� la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
+ − 598 tasta�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit�
+ − 599 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+ − 600 din manualul Emacs-ului.
+ − 601
+ − 602 Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita.
+ − 603 Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�. Aceasta este
+ − 604 modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i
+ − 605 fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text
+ − 606 �n el. C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea
+ − 607 fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus. De acum �nainte pute�i
+ − 608 considera c� edita�i un fi�ier existent.
+ − 609
+ − 610
+ − 611 * BUFFERE
+ − 612 ---------
+ − 613
+ − 614 Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s�
+ − 615 existe �n Emacs. Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din
+ − 616 nou cu C-x C-f. �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de
+ − 617 fi�iere deschise �n Emacs.
+ − 618
+ − 619 >> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>.
+ − 620 Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd
+ − 621 C-x C-s. �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
+ − 622 pentru a v� �ntoarce la tutorial.
+ − 623
+ − 624 Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit
+ − 625 "buffer". Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs.
+ − 626 Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i
+ − 627
+ − 628 C-x C-b (lista de buffere)
+ − 629
+ − 630 >> �ncerca�i C-x C-b acum.
+ − 631
+ − 632 Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier
+ − 633 corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul
+ − 634 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier. De exemplu,
+ − 635 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat. Este
+ − 636 buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x
+ − 637 C-b. Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este
+ − 638 �ntotdeauna parte dintr-un buffer.
+ − 639
+ − 640 >> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere.
+ − 641
+ − 642 Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt
+ − 643 fi�ier, primul fi�ier nu este salvat. Schimb�rile efectuate r�m�n �n
+ − 644 Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier. Crearea sau editarea
+ − 645 buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra
+ − 646 buffer-ului primului fi�ier. Acest lucru este foarte util, dar
+ − 647 �nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva
+ − 648 buffer-ul primului fi�ier. Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i
+ − 649 �napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
+ − 650 motiv exist� comanda:
+ − 651
+ − 652 C-x s salveaz� ni�te buffere
+ − 653
+ − 654 C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i
+ − 655 care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i.
+ − 656
+ − 657 >> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s.
+ − 658 Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
+ − 659 Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y".
+ − 660
+ − 661
+ − 662 * FOLOSIREA MENIULUI
+ − 663 --------------------
+ − 664
+ − 665 Dac� sunte�i la consola unui terminal X, ve�i observa o bar� de
+ − 666 meniuri ("menubar" �n limba englez�) la marginea de sus a ferestrei
+ − 667 Emacs-ului. Pute�i folosi acest menubar pentru a accesa toate
+ − 668 comenzile uzuale ale Emacs-ului, cum ar fi "deschide fi�ier".
+ − 669 Probabil c� vi se va p�rea mai u�or la �nceput, pentru c� nu este
+ − 670 nevoie s� v� aminti�i tastele necesare acces�rii comenzilor. Odat�
+ − 671 acomoda�i cu Emacs-ul, va fi u�or s� �ncepe�i s� folosi�i tastatura,
+ − 672 deoarece fiecare element din meniu, care are o comand� asociat�,
+ − 673 afi�eaz� �i tastele cu care acea comand� poate fi accesat�.
+ − 674
+ − 675 Exist� multe elemente �n meniu care nu au nici un echivalent �ntr-o
+ − 676 secven�� de taste. De exemplu, meniul Buffers listeaz� toate
+ − 677 buffer-ele existente �n ordinea celei mai recente folosiri. Pute�i s�
+ − 678 v� muta�i la orice buffer g�sindu-i �i select�ndu-i numele �n meniul
+ − 679 Buffers.
+ − 680
+ − 681
+ − 682 * FOLOSIREA MOUSE-ului
+ − 683 ----------------------
+ − 684
+ − 685 C�nd ruleaz� sub X, Emacs-ul ofer� suport integrat pentru mouse.
+ − 686 Pute�i pozi�iona cursorul �n text ap�s�nd butonul st�ng deasupra
+ − 687 pozi�iei dorite; pute�i selecta text tr�g�nd mouse-ul peste por�iunea
+ − 688 dorit�, �n timp ce butonul st�ng este ap�sat. O metod� alternativ�
+ − 689 este s� ap�sa�i butonul st�ng al mouse-ului deasupra uneia dintre
+ − 690 extremit��ile por�iunii de text dorite, apoi s� v� muta�i la cealalt�
+ − 691 extremitate �i s� ap�sa�i butonul st�ng, �in�nd tasta SHIFT ap�sat�
+ − 692 pentru a selecta textul.
+ − 693
+ − 694 Ca s� distruge�i textul selectat, pute�i folosi C-w sau "Cut" �n meniu
+ − 695 de editare ("Edit"). Exist� �ns� o diferen�� �ntre cele dou�
+ − 696 modalit��i. C-w nu face dec�t s� distrug� textul (p�str�nd o copie
+ − 697 intern�), �n timp ce "Cut" face acela�i lucru, dar pune textul �i �n
+ − 698 clipboard-ul X-ului, de unde poate fi accesat de c�tre alte aplica�ii.
+ − 699
+ − 700 Dac� vre�i s� extrage�i textul din clipboard-ul X-ului, folosi�i
+ − 701 "Paste" in meniul "Edit".
+ − 702
+ − 703 Butonul din mijloc al mouse-ului este folosit pentru a alege elemente
+ − 704 care sunt vizibile pe ecran. De exemplu, dac� intra�i �n Info
+ − 705 (documenta�ia Emacs-ului) folosind C-h i sau meniul "Help", pute�i
+ − 706 selecta o legatur� pus� �n eviden�� ap�s�nd butonul din mijloc al
+ − 707 mouse-ului deasupra ei. �n mod analog, dac� introduce�i un nume de
+ − 708 fi�ier (de exemplu c�nd deschide�i un fi�ier cu "Find File") �i
+ − 709 tasta�i TAB pentru a ob�ine complet�rile posibile, pute�i ap�sa
+ − 710 butonul din mijloc al mouse-ului pe una din complet�ri, pentru a o
+ − 711 selecta.
+ − 712
+ − 713 Butonul din dreapta al mouse-ului invoc� un meniu popup. Con�inutul
+ − 714 acestui meniu variaz� �n func�ie de modul de editare curent �i, �n mod
+ − 715 normal, con�ine c�teva comenzi uzuale, pentru a le face mai u�or
+ − 716 accesibile.
+ − 717
+ − 718 >> Ap�sa�i butonul din dreapta al mouse-ului acum.
+ − 719
+ − 720 Va trebui s� �ine�i butonul ap�sat pentru a men�ine meniul vizibil.
+ − 721
+ − 722
+ − 723 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
+ − 724 -------------------------------
+ − 725
+ − 726 Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate
+ − 727 pe CONTROL �i META. Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor
+ − 728 eXtinse. Acestea sunt de dou� feluri:
+ − 729
+ − 730 C-x eXtinde un caracter; urmat� de un caracter
+ − 731 M-x eXtinde un nume; urmat� de un nume lung
+ − 732
+ − 733 Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar
+ − 734 dec�t comenzile despre care a�i �nv��at p�n� acum. A�i v�zut deja
+ − 735 dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de
+ − 736 salvat fi�iere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de p�r�sit
+ − 737 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n
+ − 738 fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va
+ − 739 �ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.)
+ − 740
+ − 741 C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel
+ − 742 �nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu.
+ − 743
+ − 744 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn�
+ − 745 c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
+ − 746 distrus. �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
+ − 747 uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
+ − 748
+ − 749 Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z
+ − 750 creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi
+ − 751 posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai
+ − 752 t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda
+ − 753 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v�
+ − 754 �ntoarce �n Emacs.
+ − 755
+ − 756 �n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului.
+ − 757 Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs
+ − 758 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
+ − 759 s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare
+ − 760 ale Emacs-ului. �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s�
+ − 761 p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t
+ − 762 s� ie�i�i complet cu C-x C-c.
+ − 763
+ − 764 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
+ − 765 pe care le-a�i �nv��at p�n� acum:
+ − 766
+ − 767 C-x C-f deschide un fi�ier
+ − 768 C-x C-s salveaz� fi�ierul
+ − 769 C-x C-b listeaz� bufferele
+ − 770 C-x C-c p�r�se�te Emacs-ul
+ − 771 C-x u anuleaz�
+ − 772
+ − 773 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar
+ − 774 sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri. Un exemplu
+ − 775 este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global
+ − 776 toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere. C�nd
+ − 777 tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i
+ − 778 pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string".
+ − 779 Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele.
+ − 780 Termina�i comanda cu <Return>.
+ − 781
+ − 782 Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi
+ − 783 �nlocuit �i �irul �nlocuitor. La sf�r�itul introducerii fiec�rui
+ − 784 argument trebuie s� tasta�i <Return>.
+ − 785
+ − 786 >> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos.
+ − 787 Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
+ − 788
+ − 789 Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit
+ − 790 toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup�
+ − 791 pozi�ia ini�ial� a cursorului.
+ − 792
+ − 793
+ − 794 * SALVARE AUTOMAT�
+ − 795 ------------------
+ − 796
+ − 797 Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste
+ − 798 schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�.
+ − 799 Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de
+ − 800 "autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i. Acest fi�ier
+ − 801 are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul
+ − 802 dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare
+ − 803 corespunz�tor se va numi "#hello.c#". C�nd salva�i fi�ierul �n mod
+ − 804 normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare.
+ − 805
+ − 806 �n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de
+ − 807 autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l
+ − 808 edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover
+ − 809 file<Return>. C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru
+ − 810 a continua �i a recupera fi�ierul.
+ − 811
+ − 812
+ − 813 * ZONA DE ECOU
+ − 814 --------------
+ − 815
+ − 816 Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la
+ − 817 marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou". Zona
+ − 818 de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului.
+ − 819
+ − 820
+ − 821 * LINIA DE MOD
+ − 822 --------------
+ − 823
+ − 824 Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("modeline"
+ − 825 �n limba englez�). Linia de mod con�ine ceva de genul:
+ − 826
+ − 827 --**-XEmacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
+ − 828
+ − 829 Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i
+ − 830 despre textul pe care �l edita�i.
+ − 831
+ − 832 Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i
+ − 833 deschis. -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la
+ − 834 sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dac� �nceputul
+ − 835 fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de
+ − 836 --00%--. Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea
+ − 837 --Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�). Dac� fi�ierul este at�t de
+ − 838 mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea
+ − 839 --All--.
+ − 840
+ − 841 Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor
+ − 842 modific�ri nesalvate �n text. Imediat dup� deschiderea fi�ierului,
+ − 843 por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar
+ − 844 minusuri.
+ − 845
+ − 846 Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent.
+ − 847 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar
+ − 848 acum. Este un exemplu de "mod major".
+ − 849
+ − 850 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
+ − 851 edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul
+ − 852 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
+ − 853 dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental"
+ − 854 acum.
+ − 855
+ − 856 Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi. De exemplu
+ − 857 exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum
+ − 858 fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar
+ − 859 trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le
+ − 860 introduc� �ntr-un alt fel. Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui
+ − 861 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
+ − 862 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
+ − 863 "Fundamental".
+ − 864
+ − 865 Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier,
+ − 866 ar trebui probabil s� folosi�i modul Text.
+ − 867
+ − 868 >> Tasta�i M-x text-mode<Return>.
+ − 869
+ − 870 Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv��at p�n� acum
+ − 871 nu schimb� Emacs-ul prea mult. Pute�i observa acum c� M-f �i M-b
+ − 872 trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte. �nainte, �n modul
+ − 873 Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
+ − 874 cuvinte.
+ − 875
+ − 876 Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus.
+ − 877 Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major,
+ − 878 dar func�ioneaz� pu�in diferit.
+ − 879
+ − 880 Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i
+ − 881 C-h m.
+ − 882
+ − 883 >> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast�
+ − 884 linie aproape de �nceputul ecranului. Tasta�i C-h m ca s� afla�i
+ − 885 diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental. Tasta�i q
+ − 886 pentru a �terge documenta�ia de pe ecran.
+ − 887
+ − 888 Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore.
+ − 889 Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore. Fiecare
+ − 890 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
+ − 891 celelalte moduri minore �i independent de modul major curent. Pute�i
+ − 892 s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de
+ − 893 moduri minore.
+ − 894
+ − 895 Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text,
+ − 896 este modul "Auto Fill". C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge
+ − 897 automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd
+ − 898 introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�.
+ − 899
+ − 900 Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>.
+ − 901 C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i
+ − 902 comand�. Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�,
+ − 903 c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�. Se spune c� aceast�
+ − 904 comand� inverseaz� modul.
+ − 905
+ − 906 >> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduce�i apoi o linie
+ − 907 con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n
+ − 908 dou�. Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill
+ − 909 sparge linia numai la spa�ii.
+ − 910
+ − 911 Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i
+ − 912 schimba aceast� valoare cu comanda C-x f. Introduce�i valoarea dorit�
+ − 913 ca argument numeric pentru C-x f.
+ − 914
+ − 915 >> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
+ − 916 Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple
+ − 917 linii de maximum 20 de caractere. Restaura�i marginea la 70 de
+ − 918 caractere folosind din nou C-x f.
+ − 919
+ − 920 Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
+ − 921 rearanjeaz� paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i
+ − 922 M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului.
+ − 923
+ − 924 >> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q.
+ − 925
+ − 926
+ − 927 * C�UTARE
+ − 928 ---------
+ − 929
+ − 930 Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau
+ − 931 cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa�� de pozi�ia curent� a cursorului
+ − 932 �n text). C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul;
+ − 933 cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a
+ − 934 �irului �n text.
+ − 935
+ − 936 C�utarea este diferit� �n Emacs fa�� de majoritatea editoarelor,
+ − 937 deoarece este "incremental�". Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii
+ − 938 de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat.
+ − 939
+ − 940 Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r
+ − 941 pentru c�utare �napoi. A�TEPTA�I! Nu le �ncerca�i acum.
+ − 942
+ − 943 C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca
+ − 944 prompt �n zona de ecou. Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de
+ − 945 c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul
+ − 946 pe care dori�i s�-l c�uta�i. C�utarea poate fi terminat� cu <Return>.
+ − 947
+ − 948 >> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare. �NCET, c�te o singur�
+ − 949 liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz�
+ − 950 dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu
+ − 951 cursorul. Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului
+ − 952 "cursor".
+ − 953 >> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a
+ − 954 cuv�ntului "cursor".
+ − 955 >> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea
+ − 956 cursorului.
+ − 957 >> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea.
+ − 958
+ − 959 A�i observat ce s-a �ntamplat? �n timpul unei c�ut�ri incrementale
+ − 960 Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe
+ − 961 care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv, pun�ndu-o �n eviden��
+ − 962 pentru ca s� o pute�i identifica mai u�or. Dac� vre�i s� v�
+ − 963 pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie
+ − 964 dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�. Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie,
+ − 965 Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a
+ − 966 e�uat ("failing" �n limba englez�). C-g este o alt� metod� de a
+ − 967 termina c�utarea.
+ − 968
+ − 969 OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai
+ − 970 primi nici un r�spuns de la Emacs. Aceasta indic� faptul c� o
+ − 971 "facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului"
+ − 972 ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i
+ − 973 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i
+ − 974 C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit�
+ − 975 "facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
+ − 976 din manualul Emacs-ului.
+ − 977
+ − 978 Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i
+ − 979 <Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental�
+ − 980 este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�. De exemplu,
+ − 981 s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui
+ − 982 "c". Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui
+ − 983 "cu". Tasta�i acum <Delete>. Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de
+ − 984 c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c".
+ − 985
+ − 986 C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter
+ − 987 bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt
+ − 988 specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r).
+ − 989
+ − 990 C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a
+ − 991 cursorului. Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei
+ − 992 curente a cursorului, folosi�i C-r. Toat� discu�ia referitoare la C-s
+ − 993 se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este
+ − 994 invers�.
+ − 995
+ − 996
+ − 997 * FERESTRE MULTIPLE
+ − 998 -------------------
+ − 999
+ − 1000 Una dintre facilit��ile importante ale Emacs-ului este aceea de a
+ − 1001 afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan.
+ − 1002
+ − 1003 >> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l.
+ − 1004
+ − 1005 >> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre.
+ − 1006 Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial. Cursorul va r�mane
+ − 1007 �n fereastra din partea de sus a ecranului.
+ − 1008
+ − 1009 >> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos.
+ − 1010 (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.)
+ − 1011
+ − 1012 >> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba
+ − 1013 englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos.
+ − 1014
+ − 1015 >> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul.
+ − 1016 Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus.
+ − 1017
+ − 1018 >> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de
+ − 1019 sus. Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior.
+ − 1020
+ − 1021 Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre.
+ − 1022 Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o
+ − 1023 fereastr� arat� cursorul la un moment dat. Toate opera�iile normale
+ − 1024 de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul -
+ − 1025 fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�".
+ − 1026
+ − 1027 Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i
+ − 1028 folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii. Pute�i �ine
+ − 1029 �ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i
+ − 1030 textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v.
+ − 1031
+ − 1032 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dac� ave�i o tast�
+ − 1033 META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd
+ − 1034 tasta�i v. Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai
+ − 1035 �nt�i, pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe
+ − 1036 care �l tasta�i.
+ − 1037
+ − 1038 Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este
+ − 1039 important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
+ − 1040 nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine
+ − 1041 st�t�tor, nu un modificator.
+ − 1042
+ − 1043 >> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra
+ − 1044 de jos.
+ − 1045
+ − 1046 (Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide
+ − 1047 fereastra de sus. G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� -
+ − 1048 cea �n care sunt acum.")
+ − 1049
+ − 1050 Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre. Dac�
+ − 1051 folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�,
+ − 1052 cealalt� fereastr� nu se schimb�. Pute�i deschide un fi�ier diferit
+ − 1053 �n fiecare fereastr�.
+ − 1054
+ − 1055 O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri
+ − 1056 diferite:
+ − 1057
+ − 1058 >> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier. Termina�i comanda
+ − 1059 cu <Return> Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de
+ − 1060 jos. Cursorul la fel.
+ − 1061
+ − 1062 >> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i
+ − 1063 C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos.
+ − 1064
+ − 1065
+ − 1066 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIV�
+ − 1067 -------------------------------
+ − 1068
+ − 1069 Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare
+ − 1070 recursiv�". Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n
+ − 1071 linia de mod �n jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
+ − 1072 s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental).
+ − 1073
+ − 1074 Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC.
+ − 1075 Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general. O pute�i folosi �i ca
+ − 1076 s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus.
+ − 1077
+ − 1078 >> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC
+ − 1079 ca s� ie�i�i.
+ − 1080
+ − 1081 Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv�
+ − 1082 deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente
+ − 1083 �n�untrul unui nivel de editare recursiv�.
+ − 1084
+ − 1085
+ − 1086 * CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II
+ − 1087 ----------------------------------------
+ − 1088
+ − 1089 �n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru
+ − 1090 a face primii pa�i �n Emacs. Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs
+ − 1091 �nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici. S-ar putea �ns�
+ − 1092 s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte
+ − 1093 multe facilita�i interesante. Exist� comenzi pentru a citi
+ − 1094 documenta�ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajut�toare
+ − 1095 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor".
+ − 1096
+ − 1097 Pentru a folosi aceste facilit��i de ajutor, tasta�i caracterul C-h,
+ − 1098 apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie.
+ − 1099 �n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va
+ − 1100 spune ce fel de ajutor v� poate oferi. Dac� a�i tastat C-h �i v�
+ − 1101 r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula
+ − 1102 comanda.
+ − 1103
+ − 1104 (Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h. Nu ar trebui s� fac� asta
+ − 1105 orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i
+ − 1106 administratorului de sistem. �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un
+ − 1107 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x
+ − 1108 help<Return> �n loc.)
+ − 1109
+ − 1110 Comanda elementar� de ajutor este C-h c. Tasta�i C-h, apoi caracterul
+ − 1111 c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven�� de caractere
+ − 1112 �i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii.
+ − 1113
+ − 1114 >> Tasta�i C-h c C-p.
+ − 1115
+ − 1116 Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul
+ − 1117
+ − 1118 C-p runs the command previous-line
+ − 1119
+ − 1120 Aceasta v� spune "numele func�iei". Numele de func�ii sunt folosite
+ − 1121 �n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele
+ − 1122 func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii
+ − 1123 respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient�
+ − 1124 ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv��at deja.
+ − 1125
+ − 1126 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac�
+ − 1127 nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
+ − 1128 dup� C-h c.
+ − 1129
+ − 1130 Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k
+ − 1131 �n loc de C-h c.
+ − 1132
+ − 1133 >> Tasta�i C-h k C-p.
+ − 1134
+ − 1135 Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o
+ − 1136 fereastr� separat�. C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a
+ − 1137 o elimina.
+ − 1138
+ − 1139 C�teva comenzi C-h utile:
+ − 1140
+ − 1141 C-h f descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l
+ − 1142 introduce�i
+ − 1143
+ − 1144 >> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>.
+ − 1145 Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre
+ − 1146 func�ia ce implementeaz� comanda C-p.
+ − 1147
+ − 1148 C-h a Hyper Apropos. Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va
+ − 1149 lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume
+ − 1150 con�in acel cuv�nt cheie. La st�nga comenzilor care
+ − 1151 pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu��.
+ − 1152
+ − 1153 >> Tasta�i C-h a newline<Return>.
+ − 1154
+ − 1155 Aceasta afi�eaz� lista tuturor func�iilor �i variabilelor al c�ror
+ − 1156 nume con�ine "newline". Tasta�i <Return> sau ap�sa�i butonul din
+ − 1157 mijloc al mouse-ului, pentru a afla mai multe despre o func�ie sau
+ − 1158 variabil�. Tasta�i q ca s� ie�i�i din hyper-apropos.
+ − 1159
+ − 1160
+ − 1161 * CONCLUZII
+ − 1162 -----------
+ − 1163
+ − 1164 �ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c.
+ − 1165 Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i
+ − 1166 �ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z. (sub X, aceast� comand�
+ − 1167 minimizeaza frame-ul curent al Emacs-ului.)
+ − 1168
+ − 1169 Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul
+ − 1170 noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i
+ − 1171 ceva neclar!
+ − 1172
+ − 1173
+ − 1174 COPIERE
+ − 1175 -------
+ − 1176
+ − 1177 Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de
+ − 1178 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
+ − 1179 pentru versiunea ini�ial� de Emacs. Ben Wing a adaptat tutorialul
+ − 1180 pentru X Windows. Martin Buchholz �i Hrvoje Niksic au ad�ugat
+ − 1181 corec�ii pentru XEmacs.
+ − 1182
+ − 1183 Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n
+ − 1184 continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�.
+ − 1185
+ − 1186 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
+ − 1187 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
+ − 1188
+ − 1189 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
+ − 1190
+ − 1191 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
+ − 1192 of this document as received, in any medium, provided that the
+ − 1193 copyright notice and permission notice are preserved,
+ − 1194 and that the distributor grants the recipient permission
+ − 1195 for further redistribution as permitted by this notice.
+ − 1196
+ − 1197 Permission is granted to distribute modified versions
+ − 1198 of this document, or of portions of it,
+ − 1199 under the above conditions, provided also that they
+ − 1200 carry prominent notices stating who last altered them.
+ − 1201
+ − 1202 Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i
+ − 1203 spirit. Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii
+ − 1204 ale Emacs-ului. Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software
+ − 1205 folosind, scriind �i distribuind free software!
